Duminica după Nașterea Domnului, care urmează prăznuirii Nașterii Mântuitorului, este un moment de reflecție profundă asupra continuității planului de mântuire al lui Dumnezeu. Această duminică este închinată, în mod special, fugarilor în Egipt – Sfânta Familie care se retrage din fața prigoanei lui Irod –, dar și altor figuri esențiale din istoria mântuirii, precum dreptul Iosif, Regele David și Sfântul Iacob, ruda Domnului.
Contextul teologic
Această duminică ne aduce aminte că Nașterea Domnului nu este un eveniment izolat, ci parte integrantă a unui plan divin. Ea leagă profețiile Vechiului Testament de împlinirea lor în Noul Testament, subliniind că Mântuitorul s-a întrupat nu doar pentru a veni în lume, ci și pentru a pătrunde în complexitatea istoriei omenirii, asumându-și toate încercările vieții umane.
Prigoana și fuga în Egipt
Evanghelia zilei, după Matei 2, 13-23, descrie fuga Sfintei Familii în Egipt, ca răspuns la planul malefic al lui Irod de a ucide Pruncul Hristos. Acest episod este o expresie a paradoxului întrupării: Fiul lui Dumnezeu, Atotputernicul, intră într-o lume fragilă și devine vulnerabil, asemenea unui copil, trăind în ascultare față de voia Tatălui ceresc.
Egiptul, simbol al robiei în Vechiul Testament, devine locul unde Hristos găsește adăpost. Prin această fugă, Hristos prefigurează eliberarea definitivă a omenirii din robia păcatului și a morții. Este o chemare la a recunoaște în prigoanele vieții o șansă de a ne pune credința deplină în Dumnezeu.
Dreptul Iosif: Model de ascultare și credință
Un alt aspect esențial al acestei duminici este cinstirea Dreptului Iosif, soțul Sfintei Fecioare Maria. Iosif este prezentat ca un exemplu desăvârșit de ascultare față de voia lui Dumnezeu. El își asumă cu smerenie rolul de protector al Pruncului Iisus și al Maicii Domnului, fiind mereu gata să răspundă chemării divine, indiferent de cost.
Încheierea ciclului sărbătorilor Nașterii
Duminica după Nașterea Domnului marchează o tranziție liturgică, pregătind credincioșii pentru următoarea mare sărbătoare – Botezul Domnului (Boboteaza). Este un moment de introspecție și de aprofundare a tainei întrupării, care nu se limitează la un eveniment festiv, ci devine o chemare la o viață transformată în lumina venirii lui Hristos.
Concluzie
Duminica după Nașterea Domnului ne amintește că misterul Întrupării este o chemare continuă la asumarea voii lui Dumnezeu, chiar și în mijlocul încercărilor. Prin exemplul Sfintei Familii, suntem invitați să trăim cu credință, nădejde și iubire, lăsându-ne conduși de lumina lui Hristos în toate aspectele vieții noastre.